Regimentul 28 infanterie bavarez

Campania din anul 1916

Ca urmare a instaurării situației de conflict între România și statele ce compuneau alianța Puterilor Centrale prin declarația de război din data de 14/27 august 1916, formațiunile militare aparținând Armatei I română, Armatei a-II-a română și Armatei de Nord au trecut munții Carpații Orientali și Carpații Meridionali pentru a elibera Transilvania. Contraofensiva Puterilor Centrale a fost deosebit de puternică pentru înlăturarea pericolului reprezentat de acest nou front.

General Kurt von Morgen

General Kurt von Morgen

 

Șeful Marelui Cartier General German, feldmareșalul Paul von Hindenburg, secondat de primul său adjunct generalul Erich Ludendorff au încredințat misiunea Armatei 9 germană asupra căreia își exercita autoritatea generalul Erich von Falkenhayn. În cadrul acestei mari structuri militare a activat Corpul I rezervă german sub comanda generalului Kurt von Mongen, alcătuit din Divizia 76 infanterie prusacă de rezervă și Brigada 8 munte austro-ungară. Obiectivul prevedea ruperea liniilor de apărare din sectorul Armatei 2 română la Bran și dezvoltarea ulterioară a unei ofensive pe direcția Dragoslavele-Târgoviște sau Câmpulung Muscel-Pitești.

 

În intervalul 25 septembrie/ 8 octombrie – 10/ 23 noiembrie 1916 s-a desfășurat bătălia din zona Bran-Câmpulung, o amplă acțiune cu prilejul căreia a fost angajată în luptă pentru prima dată pe teritoriul românesc, Divizia 12 infanterie bavareză ce fusese cu puțin timp în urmă transferată în împrejurimile orașului Brașov ca rezervă a Armatei 9 germană. Dispozitivul în acel sector era format din Brigada 8 munte austro-ungară la dreapta, Divizia 12 infanterie bavareză în centru și Divizia 76 infanterie prusacă de rezervă la stânga. Unitățile militare ale Corpului I german au întâmpinat o rezistență categorică din partea Diviziei 12 infanterie română și a Diviziei 22 infanterie română.

Pe data de 8/ 21 octombrie formațiunile germane au reluat ofensiva cu direcția atacului spre Nămăiești și la flancurile dispozitivului românesc. Militarii germani au reușit să cucerească o parte din satul Lerești, însă un puternic contraatac efectuat de structurile militare românești i-a determinat pe cei dintâi să se retragă pe pozițiile deținute cu 14 zile în urmă. La 29 octombrie/ 10 noiembrie 1916 a fost inițiat un nou atac german însă datorită opoziției militarilor români acțiunea a fost sistată. Suportul militar oferit de grupurile germane Kühne și Kraft combatanților generalului Kurt von Morgen a reprezentat sprijinul decisiv pentru îndeplinirea obiectivelor propuse și a determinat o retragere successivă a formațiunilor românești spre valea Prahovei.

 

Campania din anul 1917

În cursul nopții de 23 spre 24 iulie/ 5 spre 6 august bateriile germane au efectuat trageri cu muniție chimică asupra dispozitivului Diviziei 34 infanterie ruse insistând asupra pozițiilor amenajate la Pădurea Neagră. Sarcina majoră a unităților germane a fost străpungerea sistemului defensiv apărat de unități rusești și avansarea pe direcția generală Focșani-Mărășești. Dispozitivul german la acea dată era alcătuit din: Divizia 12 infanterie bavareză, Divizia 76 infanterie prusacă de rezervă, Divizia 89 infanterie prusacă, Divizia 216 infanterie prusacă și Divizia 115 infanterie prusacă. Copleșiți de forța artileriei germane, militarii ruși au cedat teritoriul înlesnind înaintarea structurilor mai sus amintite. Unitățile din cadrul Diviziei 12 infanterie bavareză după ce au ocupat localitățile Rădulești, Pădurea Neagră și Ciușlea au schimbat direcția de atac spre dreapta încercând fără succes să surprindă celelalte treceri peste râul Siret. Pozițiile deținute anterior de Divizia 34 infanterie rusă au fost preluate și apărate de ostașii Diviziei 5 infanterie română cauzând importante pierderi părții germane.

Divizie bavareză în România

Divizie bavareză în România

În dimineața zilei de 25 iulie/ 7 august ofensiva germană în acest sector a fost reluată printr-un puternic bombardament al artileriei asupra pozițiilor Diviziei 5 infanterie română. Entitatea combatantă germană care suferise importante pierderi în ajun a primit misiunea de a face siguranța flancului drept al dispozitivului german pe malul drept al râului Siret. Luptele desfășurate la acea dată au avut un caracter deosebit de violent. Localitățile Doaga, Străgescu, Moara Albă și Bizighești au fost apărate de militarii Regimentului 3 vânători român, respectiv ai Regimentului 32 infanterie român ,,Mircea’’. Opoziția fermă a acestor luptători nu permis unității germane îndeplinirea planului stabilit.